Mihailesti dupa 5 ani. Cati isi mai aduc aminte?
Astazi e 24 mai. O zi de duminica. Pentru unii linistita, pentru altii o zi trista. Asta pentru ca la data de 24 mai 2004, la Mihailesti exploda un camion plin cu 20 de tone de azotat de amoniu. In urma acestei explozii si-au pierdut viata 18 persoane printre care 7 pompieri, civili şi cei doi corespondenţi ai Antenei 1, jurnaliştii Elena Popescu şi Ionuţ Barbu. Alţi 13 au fost răniţi sau mutilaţi pe viaţă.
Cati dintre romani isi mai aduc aminte acest eveniment tragic? Cati isi mai aduc aminte ultimele imagini recuperate de pe caseta filmata de Ionut, imagini la care am tresarit cu totii. Cati dintre cei care i-au judecat pe vinovati, s-au gandit la tragedia provocata de inconstienta unei firme si a soferului ce conducea camionul care urma sa curme vietile atator oameni? Cate companii care se ocupa de transportul unor substante periculoase, se mai gandesc astazi la siguranta in trafic? Sunt sigur ca raspunsul este foarte putini sau putine.
Am avut astazi ocazia sa rasfoiesc o carte iesita prin editura Agerpres, special pentru a relata ce s-a intamplat acum 5 ani. Cartea se numeste “Tragedia de la Mihailesti” si a iesit deocamdata intr-un numar de 10 eemplare. In curand o veti putea gasi pe piata. Va recomand sa o cumparati pentru a afla exact ce au vazut cei care se aflau atunci la fata locului.
Cat despre tragedie, in aceasta zi in care ar trebui sa ni se aduca cat mai multe informatii, nu am gasit mare lucru. Blogul care este dedicat acestei tragedii, nu a mai fost actualizat de 1 an, iar in mass media buzoiana sau nationala, nici gand sa se mai pomeneasca macar, ceva despre explozie. In afara de Radio CAMPUS Buzau si Antena 1, nu am vazut un alt post care sa spuna ceva despre ceea ce a fost in urma cu 5 ani. Oare nu uitam prea repede tragediile care i-au marcat pe unii pe viata si care ar trebui totusi sa ne atraga atentia pentru a lua masuri in viitor ca asemenea tragedii sa nu se mai intample?
Dumnezeu sa-i odihneasca in pace pe toti cei care si-au pierdut viata acum 5 ani la Mihailesti.
Monday, 25th May, 2009 la 09:53
Dumnezeu sa-i odihneasca in pace!
Macar daca am putea invata din propriile noastre greseli si nu le-am mai repeta…
Monday, 25th May, 2009 la 18:41
Imi amintesc aceasta zi…ma uitam la Tv,pe Antena 1 de Bucuresti erau imagini socante,imagini care te trezeau indiferent cat de obosit erai…daca doar acele imagini erau atat de dureroase ce sa mai zicem de socul celor care au fost la fata locului
.Mare pacat ca nimeni nu a mai amintit de acest “masacru`” daca pot sa zic asa… 
Atata nepasare…indiferenta…ignoranta din nefericire nu poti gasi decat in Romania…mai ales in mass-media romaneasca care uita prea repede… 
Viata merge inainte…vor zice unii, da …este adevarat dar fara ei…acei “ingeri”care au plecat prea repede din lumea asta …acolo Sus in Ceruri langa Bunul Dumnezeu…pacat ca s-a pierdut cei mai competenti jurnalisti…pacat ca s-a pierdut niste oameni,prea tineri…Doamne ai grija de ei acolo Sus in imparatia Ta…!
Cel mai recent articol de pe blogul lui Cecile se numeste 23 mai – Ziua aromanilor
Thursday, 28th May, 2009 la 14:17
Eu as propune sa vorbeasca (scrie cei in cunostinta de cauza). Ati fost voi prieteni ca sa stiti cam ce fel de oameni erau?
Foamea i-a impins sa faca asa ceva pe reporteri. Cat despre pompieri asta arata gradul de profesionalism din Romania. Asa ca dragi copii nu o mai zguduiti cu sentimentalisme si incercati sa fiti mai ancorati in realitate. A dar asta nu se poate: din borcan lumea are urme de muste moarte.
Cel mai recent articol de pe blogul lui Aurel se numeste mysqlerror
Thursday, 28th May, 2009 la 14:23
Cred ca am uitat sa specific ca am fost coleg cu Ionut si ca acum lucrez exact la radioul la care Elena a fost redactor sef. Te las pe tine sa ghicesti care e ala. Daca te uitai atent, ai fi vazut ca e si un banner cu el prin meniu. Nu pot decat sa te citez… posteaza (comenteaza) numai in cunostinta de cauza.
Apropo, ce parere ai de faptul ca marile posturi de televiziune din Romania, nu au difuzat nici macar un material despre Mihailesti? Una buna?
Si daca ma judeci ca scriu in necunostinta de cauza, iti recomand sa nu mai intri pe acest blog.
Cu respect si multumiri
Administratorul blogului.
Saturday, 30th May, 2009 la 11:57
MA TATA MULTI STY CUM STYU DE MIOHAILESTI?
ACOLO UNDE A BUBUIT UN CAMION SI IN JUMA DE ORA , O ORA S`A ASTUPAT CRATERUUUUUUUUUUUUUUUUUUUUU!!!!
cam asa stye lumea de mihailesty . deasupra noastra eUN DUMNEZEU care ne vede pe toti si o sa ne dea dupa suflet stay linistit
avusei netu taiat si nu am mai intrat pe aici dar vad ca “E MULTI INGINERI” pe aici
o zi buna !!
Tuesday, 9th June, 2009 la 09:55
Eu imi aduc aminte… pentru ca daca n-as fi plecat din tara cu cateva saptamani mai devreme probabil as fi fost o victima ca si ei… De obicei plecam impreuna pe teren…
Un salut de la Madrid
Cel mai recent articol de pe blogul lui claudiu se numeste Distributia favorita de Linux…
Thursday, 2nd July, 2009 la 12:46
“cei doi corespondenÅ£i ai Antenei 1″
eu imi aduc aminte ca:
- inainte de a fi corespondent antena 1, elena era angajata radio campus;
- cei de la antena 1 au “descoperit-o” ca REPORTER, cum scria pe ecran, abia cand moartea ei le-a folosit la ceva – respectiv sa se dea mari;
- tin minte ca atunci ne puneam intrebarea “daca maine crapam careva dintre noi, cei care mai suntem corespondenti locali la televiziunile centrale, tot asa o sa se scrie? reporter cutare tv? pe care aia nici nu l-au vazut vreodata? sau reporter radio campus, cu 10 ani de meserie in spate? cu colegi si prieteni din presa locala plangand in urma cortegiului, nu ca letitia zaharia, care se plimba ca o mimoza si nici nu a intrat in biserica? cu fostii patroni (respectiv familia mihnea) ocupandu-se inclusiv financiar de funeralii? unde era mogulul atunci? unde erau noii patroni?
eu pe elena am cunoscut-o (daca se poate spune asa) abia dupa moarte, cand statea intinsa pe masa la radio, la biserica, in cimitirul din satul ei. legaturile dintre campus slobozia si campus buzau erau destul de firave, chiar nu-mi mai aminteam figura ei din putinele intalniri dintre studiouri. deci nu am pretentia ca am fost colegi. dar voi, cei de la campus buzau, TREBUIE sa va revendicati colega – e a voastra, nu a celor de la antena 1. acolo a ajuns, poate, doar printr-o conjunctura: poate vroia sa faca si televiziune, poate avea nevoie de un ban in plus.
florin floreanu, radio campus slobozia
ps: noi, cei din slobozia, ne amintim mereu cand trecem prin mihailesti. si tot de fiecare data il injuram pe mitrea, care s-a grabit sa niveleze terenul. practic, a doua zi dupa accident, cand am trecut pe acolo spre funeralii, nici nu se mai cunostea ca s-ar fi intamplat ceva acolo.
.-= florin floreanu´s last blog ..AQUA Ialomita =-.